Amintire, amintiri, s.f. – Imagine păstrată în memorie. Amintirea este actul prin care fiinţa umană conservă timpul trecut, fragmentându-l în mii de bucăţi pe care uneori le ordonează tacticos, alteori le aruncă în cotloane ale minţii pentru a le răvăşi, mai apoi, cu emoţie, încântare sau tristeţe; frânturi din ziua de ieri, încărcate de sentimente, parfumuri, gust; oameni, întâmplări, imagini alese, căci ele au îndârjirea să nu se lase îngropate de balast. Amintirea e ceva ce a fost, rămâne, devine. Dovadă a existenţei noastre, căci nimic nu-ţi atestă ţie însuţi că ai fost, ai trăit, în afară de propriile amintiri. Busola fără de care suntem pierduţi în propria viaţă.
Studiile arată că femeile au o memorie mai bună decât a bărbaţilor, deci ele păstrează timp îndelungat mai multe amintiri.
autor cuvânt: Maria Iordache